Pe scurt
- Plafonul de scutire TVA e 395.000 lei cifră de afaceri anuală, în vigoare din 1 septembrie 2025 (OG 22/2025). În 2026 n-a mai fost modificat.
- De la aceeași dată, regimul normal de taxare se aplică din tranzacția care depășește plafonul, nu din ziua înregistrării. Perioada de grație de 10 zile din regula veche nu mai există.
- Cererea de înregistrare TVA se depune cel târziu la data depășirii, conform art. 316 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
- O firmă nou-înființată în cursul anului aplică plafonul integral de 395.000 lei, nu unul redus proporțional cu lunile rămase.
Plafonul de scutire TVA, la zi: 395.000 lei
Plafonul de scutire TVA e 395.000 lei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată. Sub el, poți factura fără TVA. Peste el, devii obligatoriu plătitor, indiferent dacă vrei sau nu.
Plafonul actual e în vigoare din 1 septembrie 2025, prin OG 22/2025, care a modificat art. 310 din Codul fiscal. Înainte, plafonul era 300.000 lei. Ordonanța transpune Directiva UE 2020/285, gândită să simplifice regimul micilor întreprinderi la nivel european. În 2026 plafonul n-a mai fost schimbat, rămâne 395.000 lei.
Ce intră în cifra de afaceri pentru calculul plafonului
Plafonul nu se calculează din facturile cu TVA, evident, firma ta e sub scutire, n-are TVA de emis. Ce contează e valoarea totală, fără TVA, a operațiunilor prevăzute la art. 310 alin. (2):
- Livrările de bunuri și prestările de servicii taxabile, sau care ar fi taxabile dacă n-ai fi sub regimul de scutire.
- Avansurile încasate înainte de livrarea propriu-zisă.
- Operațiunile scutite cu drept de deducere, de exemplu exporturile.
- Anumite operațiuni scutite fără drept de deducere, prevăzute explicit la alin. (2).
- Nu intră în calcul vânzarea activelor fixe corporale ale firmei și cesiunea sau transferul activelor necorporale. Dacă vinzi un utilaj vechi sau un brand, suma aia nu-ți umflă plafonul.
Ziua depășirii: de ce contează exact ziua, nu luna
Până la 31 august 2025, aveai o marjă. Depășeai plafonul, mai treceau zile bune până la obligația efectivă de TVA: 10 zile calculate de la începutul lunii următoare celei în care depășeai plafonul, iar regimul normal de taxare se aplica abia de la data înregistrării.
OG 22/2025 a tăiat marja asta. Art. 310 alin. (6) din Codul fiscal spune direct: «Regimul normal de taxare se aplică din data depășirii plafonului prevăzut la alin. (1), începând cu tranzacția care conduce la depășirea plafonului.» Iar art. 316 alin. (1) lit. b) cere cererea de înregistrare cel târziu la data depășirii, nu în zilele de după.
Practic: dacă a treia factură din lună te scoate din plafon, exact factura aia trebuie emisă cu TVA. Nu cea de după, nu cea de luna viitoare.
Tranzacția care te scoate din plafon e prima cu TVA, nu una viitoare.
| Până la 31 august 2025 | De la 1 septembrie 2025 | |
|---|---|---|
| Plafon | 300.000 lei | 395.000 lei |
| Termen de cerere pentru înregistrare | 10 zile, calculate de la începutul lunii următoare depășirii | cel târziu în ziua depășirii |
| Regimul normal se aplică | de la data înregistrării în scopuri de TVA | din tranzacția care depășește plafonul |
Dacă nu te înregistrezi la timp, riști dobânzi și penalități de întârziere conform Codului de procedură fiscală, plus TVA-ul datorat retroactiv pe operațiunile de după depășire. Suma se stabilește de ANAF de la caz la caz, nu e un procent fix pe care să-l estimezi acasă.
Poți opta pentru TVA și sub plafon
Art. 310 alin. (3) dă și varianta inversă: poți opta oricând pentru regimul normal de taxare, chiar dacă cifra de afaceri stă sub 395.000 lei.
Merită mai ales când majoritatea clienților tăi sunt firme plătitoare de TVA. Ei oricum se așteaptă la o factură cu TVA, iar tu câștigi dreptul de deducere pe achizițiile proprii: utilaje, chirie, servicii. Sub scutire, TVA-ul de pe facturile primite rămâne cost, nu se deduce.
Dezavantajul e administrativ: declarații periodice, evidență separată. Pentru o firmă mică, cu costuri reduse și clienți mai ales persoane fizice, scutirea rămâne de regulă varianta mai simplă.
Partenerii din alt stat UE, pe scurt
Regula descrisă mai sus e pentru firme cu sediul în România. Pentru o firmă dintr-un alt stat membru UE, art. 310¹ și 310² din Codul fiscal permit aplicarea scutirii românești dacă cifra ei de afaceri la nivelul întregii UE nu trece de 100.000 EUR, și cea realizată în România nu trece de plafonul nostru național.
Verificarea codului de TVA al unui partener din alt stat UE se face separat, prin VIES, nu prin portalul ANAF de TVA.
Ghidurile vechi încă circulă cu regula de dinainte
Multe ghiduri publicate înainte de septembrie 2025 circulă încă online cu plafonul de 300.000 lei și cu vechea perioadă de 10 zile de grație. Verifică mereu data unui ghid TVA înainte să te bazezi pe el, mai ales dacă vine dintr-o căutare veche, salvată cu luni în urmă.
Regula curentă e simplă de ținut minte: plafonul e 395.000 lei, iar de la depășire, TVA-ul pornește din acea zi, nu din cea de după.
Pe Contera, statutul de TVA al oricărui partener apare direct din sursele oficiale ANAF, actualizat automat, așa vezi din timp dacă cineva a trecut de plafon fără să-ți spună.
Întrebări frecvente
Care e plafonul de scutire TVA în 2026?+
395.000 lei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată. Plafonul e în vigoare din 1 septembrie 2025, prin OG 22/2025, și n-a fost modificat în 2026.
Ce se întâmplă exact în ziua în care depășesc plafonul?+
Din 1 septembrie 2025, regimul normal de taxare se aplică chiar din tranzacția care te scoate din plafon, conform art. 310 alin. (6) din Codul fiscal. Cererea de înregistrare TVA se depune cel târziu la data depășirii, art. 316 alin. (1) lit. b). Vechea perioadă de grație de 10 zile nu mai există.
O firmă nou-înființată în cursul anului are un plafon redus, proporțional cu perioada rămasă?+
Nu. Art. 310 alin. (5) din Codul fiscal prevede că o persoană impozabilă nou-înființată, care începe activitatea în cursul unui an calendaristic, aplică plafonul integral de 395.000 lei, nu unul calculat proporțional cu lunile rămase din an.
Ce intră în calculul cifrei de afaceri pentru plafonul TVA?+
Valoarea totală, fără TVA, a livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii taxabile, avansurile încasate, operațiunile scutite cu drept de deducere (exporturi) și anumite operațiuni scutite fără drept de deducere, conform art. 310 alin. (2). Vânzarea activelor fixe corporale sau cesiunea activelor necorporale nu intră în calcul.
Pot rămâne sub plafon dar să mă înregistrez oricum ca plătitor de TVA?+
Da. Art. 310 alin. (3) permite opțiunea voluntară pentru regimul normal de taxare, indiferent de cifra de afaceri. Are sens mai ales dacă lucrezi în principal cu firme plătitoare de TVA.
O firmă dintr-un alt stat UE poate aplica scutirea românească?+
Da, dacă cifra ei de afaceri la nivelul întregii UE nu depășește 100.000 EUR și cea realizată în România nu trece de plafonul național de 395.000 lei, conform art. 310¹-310² din Codul fiscal.
Concluzie
Cifra de 395.000 lei nu mai e nouă, circulă de un an. Regula care contează acum e alta: de la depășire, TVA-ul pornește din chiar tranzacția care te scoate din plafon, nu de la data înregistrării și nici după cele 10 zile de grație din regula veche. Dacă te apropii de plafon, verifică data oricărui ghid pe care-l citești, iar cererea de înregistrare o depui în ziua depășirii, nu după.
Articole scrise de echipa din spatele platformei Contera. Fiecare afirmație e verificată pe surse oficiale: ANAF, ONRC, Ministerul Finanțelor.
Surse oficiale
Date verificate pe site-urile oficiale ANAF, ONRC și Ministerul Finanțelor.
- OG 22/2025, publicată în Monitorul Oficial (legislatie.just.ro)
- Codul fiscal, Titlul VII TVA (Legea 227/2015)
- Ministerul Finanțelor, comunicat oficial: plafonul de scutire de TVA crește la 395.000 lei
- StartupCafe: ANAF a pregătit procedurile pentru noul plafon de TVA
- Codul de procedură fiscală, Legea 207/2015 (text integral ANAF)