Pe scurt
- Insolvența nu înseamnă automat faliment: procedura poate duce la reorganizare, cu firma funcțională, sau la faliment și radiere. Pragul de deschidere: 50.000 de lei
- Facturile emise după deschiderea procedurii sunt creanțe curente și se plătesc direct, conform documentului. Cele vechi intră la coada de creditori, unde furnizorii obișnuiți stau aproape de final
- Verificarea e gratuită: Buletinul Procedurilor de Insolvență se caută online după CUI, iar dosarul instanței e public pe portalul instanțelor
- În prima jumătate a lui 2026 au intrat în insolvență 3.855 de firme și PFA-uri, cu 12% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor ONRC
Ce înseamnă insolvența, pe scurt
Legea 85/2014 o definește sec: insolvența e „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile”. Pe românește: firma nu mai are bani lichizi pentru datoriile ajunse la scadență. Poate avea clădiri, stocuri sau creanțe de încasat; îi lipsesc banii disponibili, acum.
Procedura se deschide de la o valoare-prag de 50.000 de lei (urcată de la 40.000 prin Legea 113/2020). O poate cere firma însăși, și aici e un detaliu pe care puțini îl știu: debitorul e obligat să ceară deschiderea în maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență, altfel administratorii riscă să răspundă cu averea personală. O poate cere și un creditor, dacă are o creanță certă, lichidă și exigibilă de peste 60 de zile, peste prag.
Din momentul deschiderii, drumul se bifurcă: reorganizare judiciară, în care firma funcționează mai departe sub supravegherea unui administrator judiciar și plătește creditorii după un plan aprobat, sau faliment, în care averea se lichidează și firma dispare prin radiere. Insolvența e umbrela; falimentul e doar una dintre ieșiri.
Ce se întâmplă cu facturile și contractele tale
Aici e partea care lipsește din aproape toate explicațiile: regulile pentru banii tăi depind de un singur lucru, data facturii față de data deschiderii procedurii.
Contractele în derulare nu pică automat. Legea le consideră menținute la data deschiderii, iar clauzele care prevăd rezilierea doar pentru motivul insolvenței sunt nule. Administratorul judiciar are la dispoziție 3 luni să denunțe contractele neexecutate încă de ambele părți; până atunci, relația merge înainte.
Facturile noi, emise după deschidere, sunt „creanțe curente”: se plătesc direct, conform facturii, fără să te înscrii la masa credală. Practic, dacă alegi să livrezi în continuare unei firme în insolvență, facturile din perioada asta au un statut privilegiat, tocmai ca firmele să poată funcționa în procedură.
Facturile vechi, de dinaintea deschiderii, iau drumul lung: le declari ca creanță în termenul fixat de judecătorul-sindic în hotărârea de deschidere, iar apoi aștepți distribuirile, în ordinea strictă din lege.
Regula practică: dacă afli că un client e în insolvență, nu opri automat livrările. Facturile noi au statut de creanță curentă și se plătesc direct. Decizia corectă ține de ce vezi în dosar: reorganizare cu plan credibil sau alunecare spre faliment.
Coada de la faliment: unde stai tu, ca furnizor
Ordinea de plată la faliment e fixată de articolul 161 din Legea 85/2014. Simplificată, arată așa: întâi cheltuielile procedurii, apoi finanțările acordate în timpul procedurii, apoi salariații, apoi creanțele curente rămase neplătite, apoi statul (creanțele bugetare), și abia pe locurile 8 și 9 creditele bancare negarantate și facturile furnizorilor, împreună cu restul creanțelor chirografare. Ultimii sunt asociații, cu creanțele subordonate.
Separat de coada asta, creditorii cu garanții reale, banca cu ipotecă fiind cazul tipic, se îndestulează cu prioritate din vânzarea bunului adus garanție, regim tratat distinct de lege și analizat constant în practica de insolvență.
Traducerea onestă pentru un furnizor fără garanții: la faliment, recuperarea parțială sau deloc e scenariul frecvent. La reorganizare, planul aprobat de creditori poate prevedea plata unui procent din creanțe, cu firma funcțională. De aceea diferența dintre „partenerul meu e în reorganizare” și „e în faliment” merită verificată, nu presupusă.
Cum verifici gratuit dacă o firmă e în insolvență
Sursa oficială e Buletinul Procedurilor de Insolvență, ținut de ONRC. Căutarea de bază e gratuită: pe portal.onrc.ro, la secțiunea de servicii online, cauți în „Persoane publicate BPI” după numele firmei sau CUI. Vezi gratuit dacă există publicări, numărul dosarului, cine e administratorul sau lichidatorul judiciar și ce acte s-au publicat, cu datele lor. Documentele integrale, hotărâri, tabele de creanțe, rapoarte, au și un nivel cu plată, pe bază de abonament.
A doua sursă gratuită: portalul instanțelor de judecată, unde dosarul de insolvență apare cu părți, termene și soluții. A treia: starea firmei la Registrul Comerțului, unde insolvența și falimentul apar ca mențiuni distincte.
Pe Contera, procedurile de insolvență apar direct în dosarul firmei, din datele BPI, iar dacă ai partenerii în lista de monitorizare primești alertă când apare o publicare nouă. Verificarea manuală rămâne gratuită oriunde; noi îți scutim repetarea ei.
Ce se întâmplă cu angajații firmei insolvente
Contractele de muncă nu încetează automat la deschiderea procedurii. Dacă se ajunge la concedieri, legea dă administratorului sau lichidatorului judiciar o cale accelerată: desfacerea contractelor cu acordarea doar a preavizului legal, iar la concedierile colective termenele se reduc la jumătate.
Pentru salariile restante există Fondul de garantare a creanțelor salariale: acoperă, în cazul general, până la 5 salarii medii brute pe economie per salariat, pentru maximum 5 luni calendaristice. Din februarie 2026, prin OUG 6/2026, firmele considerate de interes strategic au un plafon extins, de până la 12 salarii, iar acoperirea s-a extins și la firmele în concordat preventiv.
Salariile neacoperite de Fond devin creanțe salariale în procedură, cu rang de prioritate ridicat în ordinea de la articolul 161: înaintea statului și cu mult înaintea furnizorilor.
Cifrele pe 2026: insolvențele accelerează
Potrivit datelor ONRC preluate de presa economică la finalul lui iulie, în prima jumătate a lui 2026 au intrat în insolvență 3.855 de firme și persoane fizice autorizate, cu 12,4% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.
Pe județe, Bucureștiul conduce cu 725 de cazuri, urmat de Bihor cu 275 și Cluj cu 218, unde totuși numărul a scăzut față de anul trecut. Creșterile procentuale mari vin din Timiș și Prahova.
Ritmul s-a accelerat pe parcursul anului: de la circa 1.100 de cazuri după primele două luni la 3.855 după șase. Pentru un furnizor, cifrele astea înseamnă un lucru simplu: probabilitatea ca un partener din portofoliu să ajungă în procedură e mai mare decât anul trecut, iar verificarea periodică nu mai e paranoia, e igienă.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă că o firmă e în insolvență?+
Că nu mai are fonduri bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile, conform definiției din Legea 85/2014. Procedura se deschide de la datorii de minimum 50.000 de lei și poate duce fie la reorganizare, cu firma funcțională, fie la faliment și radiere.
Pot să facturez în continuare o firmă aflată în insolvență?+
Da. Contractele în derulare se mențin, iar facturile emise după deschiderea procedurii sunt creanțe curente și se plătesc direct, conform documentului, fără înscriere la masa credală. Riscul real e la ce livrezi dacă firma alunecă spre faliment, de aceea urmărește dosarul.
Îmi mai recuperez facturile emise înainte de insolvență?+
Depinde de traseul procedurii. Le declari ca creanță în termenul fixat de judecătorul-sindic, apoi aștepți distribuirile în ordinea legală, unde furnizorii fără garanții stau aproape de coadă, după salariați și stat. La reorganizare, planul poate prevedea plata unui procent; la faliment, recuperarea parțială sau deloc e frecventă.
Cum verific gratuit dacă o firmă e în insolvență?+
Cauți firma după CUI în Buletinul Procedurilor de Insolvență pe portal.onrc.ro, gratuit, și vezi dosarul pe portalul instanțelor. Pe Contera, procedurile de insolvență apar în dosarul firmei, împreună cu datoriile și bilanțurile, iar monitorizarea îți trimite alertă la publicări noi.
Ce primesc angajații unei firme în insolvență?+
Salariile restante sunt acoperite de Fondul de garantare până la 5 salarii medii brute pe economie per salariat, pentru maximum 5 luni, iar la firmele de interes strategic plafonul urcă la 12 salarii, prin OUG 6/2026. Restul devine creanță salarială cu prioritate ridicată în procedură.
Concluzie
Insolvența unui partener nu e neapărat sfârșitul relației comerciale, dar schimbă complet regulile banilor: ce livrezi de acum încolo se plătește ca orice factură, ce aveai de recuperat dinainte intră într-o coadă lungă. Diferența dintre cele două se joacă pe o singură informație, aflată la timp. Verificarea durează un minut și nu costă nimic.
Articole scrise de echipa din spatele platformei Contera. Fiecare afirmație e verificată pe surse oficiale: ANAF, ONRC, Ministerul Finanțelor.
Vezi și în Contera
Surse oficiale
Date verificate pe site-urile oficiale ANAF, ONRC și Ministerul Finanțelor.