Ce arată zece ani de salarii în România, pe sectoare

Cât au crescut salariile după ce scazi inflația

Fiecare sector din economie plătește azi mai bine decât în 2015, inclusiv după corecția cu inflația. Diferența e în cât de mult.

Cifrele nominale arată creșteri de peste 200% în unele sectoare. Ele spun puțin singure, pentru că intervalul include inflația din 2022 și 2023. Între 2015 și 2024, prețurile de consum au urcat cu 49,9%, potrivit indicelui armonizat publicat de Eurostat. Cifrele de mai jos sunt corectate cu acest indice.

Sectorul cu cea mai mare creștere reală e construcțiile, cu +123%. Adică un om din construcții își permite azi de peste două ori mai mult decât în 2015. La celălalt capăt, industria extractivă a câștigat 33%.

• Primele trei la creștere reală: construcții +123%, sănătate +104%, învățământ +102%.
• Ultimele trei: industrie extractivă +33%, intermedieri financiare +35%, activități profesionale și tehnice +46%.
• Sectoarele cel mai bine plătite în 2015 sunt, în general, cele care au crescut cel mai încet. Cele mai prost plătite au recuperat mai repede, fără să prindă din urmă vârful.

Ierarhia s-a schimbat: IT-ul a trecut peste finanțe

În 2015, cel mai bine plătit sector din România era intermedierile financiare și asigurările, cu 4.004 lei net pe lună. Informațiile și comunicațiile, adică IT-ul și telecomul, veneau al doilea, cu 3.822 lei.

În 2024 raportul e inversat, și nu marginal. IT-ul plătește 9.428 lei net, iar finanțele 8.112. Distanța de 182 de lei în favoarea băncilor s-a transformat într-una de 1.316 lei în favoarea IT-ului.

Sectorul financiar a crescut și el, cu 35% în termeni reali. Doar că IT-ul a crescut de două ori mai repede, cu 65%, și l-a depășit pe parcurs.

Construcțiile au avut cea mai mare creștere, concentrată într-un singur an

Din cei 123% câștigați de construcții în zece ani, o parte importantă vine dintr-un singur an: 2019.

Salariul net din sector a urcat atunci de la 1.924 la 2.807 lei, adică cu 45,9% într-un an. În aceeași perioadă, restul economiei creștea cu 8-20%. Sănătatea a făcut +9,7%, IT-ul +8,5%, finanțele +9,9%.

Explicația e legislativă și e ușor de urmărit în date. De la 1 ianuarie 2019, OUG 114/2018 a introdus pentru sectorul construcțiilor un salariu minim brut propriu, de 3.000 de lei, plus scutirea de impozitul pe venit de 10%, scutirea de CASS și reducerea CAS de la 25% la 21,25%. Facilitățile au fost prevăzute până la finalul lui 2028.

Cele două efecte se văd separat. Brutul a urcat cu 20,7%, de la 3.178 la 3.837 de lei, ceea ce reflectă salariul minim impus. Restul creșterii de la net vine din scutiri, care au mărit partea care ajunge efectiv la angajat.

Cât din salariul brut ajunge efectiv la angajat

Raportul dintre net și brut e o cifră pe care rar o vezi discutată, deși explică multe dintre salturile din grafice.

Până în 2017, un angajat din construcții primea în mână 72,6% din brut. Unul din IT primea 76,9%. În 2018, ambele cifre au căzut brusc, la 60,5% și respectiv 62,6%.

Căderea a fost generală și are o cauză unică: OUG 79/2017 a mutat contribuțiile sociale de la angajator la angajat, de la 1 ianuarie 2018. Salariile brute au fost urcate cu 20-25% ca netul să rămână la fel, așa că raportul dintre ele s-a modificat peste tot în economie.

Din 2019 însă, cele două sectoare se despart. Construcțiile revin la 73,2%, în timp ce IT-ul rămâne la 62,6% și acolo stă și în 2020, și în 2021. Aceleași 11 puncte procentuale, an după an, între doi oameni care câștigă același brut în țări fiscale diferite, deși locuiesc în aceeași țară.

Din 2024, după restrângerea facilităților, raportul din construcții coboară la 67,4%.

Bărbați și femei, pe sectoare

Seriile INS separă salariile pe sexe, ceea ce permite o comparație pe fiecare sector.

Cea mai mare diferență din 2024 e în intermedieri financiare, unde media bărbaților e cu 28,3% peste cea a femeilor: 10.128 față de 7.263 de lei. Urmează industria prelucrătoare cu 17,5% și IT-ul cu 14,7%.

În câteva sectoare raportul e invers. În serviciile administrative, media femeilor e cu 16% peste cea a bărbaților. La fel în industria extractivă, cu 9,6%, și în administrația publică, cu 8%.

Aici e nevoie de o precizare, pentru că cifrele se interpretează des greșit. Ele compară media pe sector, nu oameni care fac aceeași muncă. Într-un sector cu multe posturi manuale ocupate de bărbați, femeile angajate ajung mai des în funcții de birou mai bine plătite, ceea ce urcă media lor. Diferența de remunerare pentru muncă egală se măsoară altfel și nu se poate deduce din tabelul ăsta.

De unde vin cifrele

Datele sunt seriile INS de câștig salarial mediu brut și net, defalcate pe activitate economică CAEN, județ, sex și an, pentru intervalul 2015-2024. Le ținem ingerate în baza noastră și le folosim la comparațiile sectoriale din platformă.

Corecția pentru inflație folosește indicele armonizat al prețurilor de consum publicat de Eurostat pentru România, media anuală, cu 2015 ca bază. Am folosit indicele armonizat pentru că e accesibil programatic și comparabil european. Indicele național de prețuri de consum al INS diferă ușor ca metodologie.

Ca verificare, raportul mediu dintre net și brut din datele noastre pe 2024 e 0,6175. Cifra care rezultă din comunicatul INS pentru același an, 4.959 lei net la 8.061 lei brut, e 0,6152. Diferența e de 0,4%.